Septembrie 2020

„Fiţi un far al binecuvântării!”

Dragi prieteni, în lunile care au trecut de când a început criza Corona, un frate drag a realizat în mod repetat scurte mesaje video, pe care le încheia de fiecare dată cu îndemnul: „Fiţi un far al binecuvântării!” Acest lucru m-a cercetat în mod deosebit, deoarece corespunde cu îndemnul Domnului Isus în predica Sa de pe munte:
„Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă. Şi oamenii n-aprind lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun în sfeşnic şi luminează tuturor celor din casă. Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune şi să Îl slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri” (Matei 5,14–16).
Până la 18 ani am trăit în Scheveningen, care a fost până nu demult un sat de pescari, iar astăzi este parte a oraşului olandez Haga. La o distanţă de doar 150 de metri de casa noastră se înălţa un far direct la Marea Nordului. Noaptea puteam vedea adesea luminile lui puternice. Farul este deosebit de important pentru navigaţie. Într-adevăr, în zilele noastre, facilităţile digitale moderne de navigaţie reduc importanţa farurilor. Totuşi, ele nu pot înlocui lumina şi semnalele de navigaţie ale acestora, care sunt vizibile de la mare depărtare pe mare. Dacă la un moment dat cade GPS-ul, internetul sau alimentarea cu curent electric, atunci farurile reprezintă un ajutor indispensabil.
Farul din Scheveningen are o înălţime de 30 de metri, oferind o rază a luminii de aproximativ 53 de kilometri. Acesta le arată calea oamenilor care se află în primejdie pe mare, precum şi drumul spre portul sigur. Când este ceaţă densă, iar lumina farului nu bate suficient de departe, răsună sunetul pătrunzător al sirenei pentru ceaţă. Mulţi oameni au fost salvaţi de lumina farului sau de sunetul sirenei pentru ceaţă.
Asemenea unui astfel de far călăuzitor, şi noi vrem să fim o lumină şi să dăm un semnal clar în această lume întunecată. Haideţi să ne lăsăm folosiţi de Domnul nostru şi să susţinem lucrarea Lui, deoarece cu cât se îndepărtează mai mult societatea noastră de Dumnezeu, cu atât mai mult are ea nevoie de astfel de „faruri omeneşti ale binecuvântării”. Câmpul de misiune începe dincolo de uşa casei tale!
Apostolul Pavel s-a exprimat astfel: „… să fiţi fără prihană şi curaţi, copii ai lui Dumnezeu, fără vină, în mijlocul unui neam ticălos şi stricat, în care străluciţi ca nişte lumini în lume” (Fil. 2, 15). Domnul Isus a spus: „Voi sunteţi lumina lumii”, nu: „Deveniţi lumina lumii.” Noi suntem deja lumină. Nu trebuie să depunem eforturi pentru a lumina, ci mai degrabă trebuie să ne preocupăm ca lumina care străluceşte deja în noi să nu fie acoperită, diminuată sau ascunsă. Domnul să ne dea harul şi înţelepciunea Lui pentru aceasta!
„Fiţi un far al binecuvântării!”

Al dumneavoastră,
Govert Roos