ASTĂZI – Dum. 16. februarie 2025

Versetul zilei din Plângerile lui Ieremia 3,26
«Bine este sã aştepţi în tãcere ajutorul Domnului.»
Meditații zilnice de Wim Malgo
«Dar cărarea celor neprihăniţi este ca lumina strălucitoare, a cărei strălucire merge mereu crescând până la miezul zilei.»
Proverbe 4,18

Într‑una din călătoriile mele în America am trăit o ex­perienţă minunată legată de puterea luminii. Acolo exis­tă (între timp au apărut şi în Europa) felinare care lu­mi­nea­ză din ce în ce mai puternic pe măsură ce afară se la­să întunericul. Acest lucru se întâmplă automat. Dacă soa­re­le nu a apus încă, felinarele luminează slab. În vreme ce în­tunericul se aşterne peste oraş, lumina lor devine din ce în ce mai puternică. Observând acest fenomen m‑am gân­dit că situaţia noastră ca şi creştini în vremurile din ur­mă este la fel, mai ales că şi contextul social devine tot mai întunecat. Chemarea noastră este: «Voi sunteţi lumina lu­mii» (Matei 5,14). Lumina are putere. Dacă în inima ta «lu­mina puternică a Evangheliei» este aprinsă cu adevărat, atunci, în clipa când începe să se întunece şi noaptea se aş­ter­ne, ea va lumina cu o putere tot mai mare. Timpurile în ca­re Biserica era principala autoritate în stat au fost de­o­se­bit de periculoase pentru copiii lui Dumnezeu. Lu­mea a avut parte de o lumină artificială, care era de fapt în­tu­ne­ri­cul păgânătăţii. Oamenii erau «creştinaţi», dar nu şi evan­ghe­lizaţi. Noi, ca şi copii ai lui Dumnezeu, avem datoria – mai mult ca oricare generaţie a Bisericii lui Cristos – să lă­săm lumina noastră să strălucească puternic, căci afară e din ce în ce mai întuneric.