Nu trăim în vremuri ușoare

Dragi prieteni, după înălţarea la cer a Domnului Isus nu au venit vremuri uşoare. De Rusalii, totul a fost extraordinar, mulți oameni s-au convertit și au avut loc minuni incredibile. După aceea însă s-au înmulțit problemele. Opoziția liderilor religioși aflați la conducere a crescut. Cei care au urmărit ca Isus să fie răstignit s-au întors și împotriva ucenicilor Lui. S-a ajuns la persecuții, arestări și interogări. Ucenicii au fost nevoiți să răspundă înaintea Sinedriului, au fost bătuți, au ajuns în închisoare și li s-a interzis să vestească Evanghelia în Numele lui Isus. S-au înmulţit conflictele interne, minciunile, nemulțumirile și certurile.
În mod evident, acelea nu au fost vremuri ușoare. Ce au făcut însă ucenicii Domnului, având în vedere toate problemele din jurul lor? Răspunsul se află în Faptele Apostolilor 5,42: „În fiecare zi, în Templu şi acasă, nu încetau să îi înveţe pe oameni şi să vestească Evanghelia lui Isus Cristos.”
Ei nu şi-au pierdut vremea cu dificultățile vremii lor. Ei nu au fost ocupați să vocifereze împotriva celor aflați la conducere. Ei au făcut ceea ce era important. S-au gândit la chemarea și misiunea lor. Au continuat să facă ceea ce schimbă cu adevărat lumea, adică nu s-au oprit și nu s-au lăsat împiedicați din a propovădui Evanghelia.
Nici noi, astăzi, nu trăim în vremuri ușoare. Timp de ani de zile, totul a mers foarte bine. Bisericile aveau mulți participanți, oamenii se converteau, te puteai manifesta liber și neîmpiedicat de nimic. Se cânta, era muzică, se propovăduia, oamenii erau botezaţi și se învăța. Apoi însă, practic dintr-odată, datele problemelor s-au schimbat dramatic. S-a ajuns la noi reglementări, obligații, interdicții și restricții. La nerespectarea reglementărilor exista amenințarea cu pedeapsa. Au crescut și problemele interne, iar oamenii suferă din cauza măsurilor impuse. S-a ajuns la conflicte, unii vociferează cu privire la alții și tensiunile au escaladat.
Nu trăim în vremuri ușoare. Ce alegem însă să facem? Nu vrem să ne oprim la dificultățile vremii noastre și să ne lăsăm înfrânți. Nu vrem să ne instigăm reciproc şi să ne mai preocupăm doar de probleme. Vrem să continuăm să facem ceea ce este important. Vrem să ne concentrăm la chemarea și misiunea noastră divină și să ne aducem contribuția la ceea ce schimbă cel mai sigur omul și îi oferă nădejde. Nu vrem să încetăm din a-i învăța zilnic pe alții și din a propovădui Evanghelia despre Isus, Cristosul.
La aceasta ajută și lucrarea editurii noastre. Martin Luther a spus: „Dacă vrei să schimbi lumea, ia o peniță și scrie.” Articolul de fond al ediției din această lună a revistei noastre vorbește despre Înălțarea la cer a Domnului nostru Isus Cristos, precum și despre semnificațiile și implicațiile pe care aceasta le are pentru viața noastră. Rainer Wagner scrie despre noua locuință a lui Dumnezeu, Biserica, formată din totalitatea credincioșilor din întreaga lume. Johannes Pflaum încearcă să ofere un răspuns la întrebarea: „Ce înseamnă călăuzirea Duhului Sfânt?” În articolul semnat de Paolo Minder citim despre diferitele ipostaze în care apar mamele pe paginile Sfintei Scripturi. În final, seria fondatorului misiunii noastre, Wim Malgo, se concentrează asupra textului din Apocalipsa 2,18, cu referire la descrierea Domnului Isus.
Vă invităm să citiţi articolele revistei noastre şi nu uitaţi că Evanghelia are cu adevărat puterea de a schimba lumea în care trăim! Ajutați și dumneavoastră ca oamenii să fie schimbaţi!

Norbert Lieth